O mare parte din oamenii care ne trec pragul sunt dezamagiti de ceea ce traiesc aici si asta se intampla de obicei pt ca au asteptari nerealiste vis a vis de ceea ce se va intampla inauntru.
- In primul rand, cei care vin la Urgente cred ca vor fi preluati urgent, ceea ce se intampla numai in cazul urgentelor medicale si chirurgicale.
Exista o mare discrepanta intre ceea ce crede parintele ca este o urgenta, si ceea ce e cu adevarat urgenta din punct de vedere medical. A doua se traduce prin faptul ca viata e pusa in pericol imediat de o situatie, boala sau accident, care fara interventie prompta creste riscul de deces.
Deci, atunci cand parintele venit la UPU pt tuse intreaba “ ce trebuie sa fac sa intru in fata, trebuie sa fie pe moarte sau ce?” raspunsul clar si necoafat este “da”. Doar ca… nu trebuie sa va propuneti sa aveti o urgenta, ci sa va bucurati cand auziti ca de fapt, nu e urgenta. Copilului ii e foame, somn, nu mai are rabdare? E foarte bine! Sunt semne ca cel mic nu are viata pusa in pericol!
Cu toate astea, in tara noastra, suntem obligati sa vedem toate cazurile care se prezinta la UPU, indiferent cat de urgente sunt, pt ca nimeni nu isi asuma ca un caz aparent banal sa devina, brusc, o urgenta medicala, pt ca legea malpraxisului permite oricarui cetatean sa acuze orice medic, pt ca orice om se poate exprima liber oriunde in social media, si pt ca televiziunea sta la panda sa construiasca subiecte suculente, pe marginea carora orice bucatareasa poate sa-si exprime parerea medicala. - Daca ati venit la Urgente, fiti pregatiti de internare. Cel putin psihic, ca fizic poate nu ati avut timp sa va pregatiti. Cata vreme credeti ca aveti o urgenta, nu va imaginati ca ati primit un ajutor imediat si gata, s-a rezolvat problema si mergeti acasa. Asta e valabil pt extrem de putine cazuri. Uneori exagerati simptomele si ne spuneti ca cel mic nu bea, nu mananca, zace, doarme intruna, iar noi va propunem internarea, chiar daca analizele sunt bune. Voi incepeti sa bateti in retragere…” de fapt azi a mancat chiar bine, s-a si jucat cateva ore… chiar e nevoie de internare?”
- Fiti pregatiti sa petreceti cateva ore la UPU. Situatiile in care “ati dat o fuga la urgente” se concretizeaza si dureaza putin, sunt rarisime spre exceptionale, de obicei se fac investigatii care dureaza ore.
Analizele de sange (la noi se efectueaza in laboratorul cu care colaboram) dureaza minim 45 min, de obicei chiar 1-2 ore, pt ca acelasi laborator lucreaza analize din tot spitalul, nu deserveste numai UPU. Astfel, toti pacientii internati si cele cateva zeci de copii aflati simultan la Urgente, vor avea analize de lucrat, nu numai Ionel, care a venit pt febra.
Daca pe Ionel il doare si urechea va astepta si la consult ORL. Medicul ORL consulta si opereaza si pacienti internati pe sectie, dar si pacienti veniti la UPU, astfel incat face ture intre etaje de cateva zeci de ori pe zi.
Daca pe Ionel il doare si burta si are nevoie de ecografie abdominala, va astepta si la radiologie, alaturi de alti cativa copii. Medicul care face ecografia efectueaza investigatii si pe sectie, iar la UPU face si CT-uri si mai interpreteaza si radiografii ale altor zeci de copii.
Iar daca pe Ionel il doare si un picior, se va muta si pe scaunul de la ortopedie, asteptand medicul care opereaza in blocul operator, si care, coborand la UPU, va gasi alte cateva zeci de foi ale copiilor de consultat.
Astfel, sintagma “am venit aici ca stam aproape” sau “am dat o fuga pana la spital, ca maine plecam in vacanta” isi pierd total insemnatatea; puteti face pe drum 10 minute si in spital sa stati 10 ore. In orele astea Ionel a efectat 1001 investigatii, care la privat ar depasi lejer cateva sute de euro. Iar daca Ionel ar fi in strainatate, le-ar face in decurs de cateva luni, pt ca la UPU nu ar fi primit. Uneori, dupa toate investigatiile care s-au intins pe cateva ore, veti pleca la domiciliu cu “mi-a zis ca nu are nimic si m-a trimis acasa”. Acel “nimic” nu trebuie luat ca atare. Uneori si noi avem suspiciunea ca poate fi ceva, insa e foarte probabil sa nu-l descoperim la o vizita la UPU, iar evolutia in astfel de cazuri ne orienteaza catre diagnostic. Recomandarea universala este sa mergeti la medicul de familie in urmatoarele zile, pt control, iar daca evolutia e nefavorabila, sa va intoarceti in acelasi loc, caci poate intre timp a mai aparut ceva, fie clinic, fie paraclinic. - Daca ati venit la UPU cu un copil constient, care merge pe picioarele lui, faceti bagajul ca si cand ar merge intr-o mica excursie. Luati-va cu voi apa, schimburi, pampersi, chiar si termometru, ca sa evitati sa cereti de zeci de ori asistentelor sa ii masoare temperatura. Verificarea temperaturii e o manevra pe care orice parinte o face, nu va trebuie competente si diplome in termometrizare, nu trebuie sa asteptati asistenta sa ia o temperatura, cand e ocupata sa puna sau sa scoata branule, sa faca tratamente etc. Noi facem oricum asta, dar nu e nevoie de personal medical pt masurarea temperaturii. Unde mai pui ca sunt cateva termometre care intra in sute de anusuri. Le dezinfectam, desigur, dar tot ar fi de preferat ca un termometru sa fie fidel aceluiasi posterior.
Cu exceptia taticilor rataciti care au o problema cu introducerea supozitoarelor, acestea pot fi administrate de catre parinti. Introducerea supozitorului nu e o manevra chirurgicala decat daca aveti unghii foarte lungi si ascutite, tip “gheruțe”. Asa ca, nu trebuie sa va dati ochii peste cap atunci cand vi se ofera un supozitor cu paracetamol la urgente, care trebuie introdus in fundul propriului copil, si nu e cazul sa simtiti ca asistenta nu isi face treaba, asa cum nici la domiciliu nu angajati asistente care sa ii dea copilului antitermice. - Daca ati ajuns de ceva vreme si nu ati fost chemati la consult, nu e pt ca “nu ati dat ceva” sau din cauza unei insuficiente in făcut panarama, ci e pt ca nu v-a venit randul. Inaintea lui Ionel, care a venit pt febra, se afla alte cateva zeci de Ionei si Ionele venite pt fix acelasi motiv. Faptul ca mai aveti un copil acasa, ca pleaca soferul care v-a adus sau ca ati lasat ciorba pe foc nu sunt motive de capatat prioritate. Prioritatea o ofera strict situatia medicala a pacientului.
- Nici Ambulanta NU ofera prioritate la consult. Obisnuim sa spunem ca aceasta a devenit un simplu mijloc de transport, un taxi moca.
Cu exceptia adevaratelor urgente, Ambulanta are prioritate numai in trafic, nu si la UPU. Asa ca nu aduceti copiii desculti sau dezbracati crezand ca veti intra instantaneu la consult, pt ca apoi sa faceti scandal ca nu mai puteti tine in brate copilul de 10 ani, care nu e in pericol medical. - Daca ati venit pt febra, copilul a fost consultat, analizat si a primit tratament acasa, iar apoi reveniti in aceeasi zi pt acelasi lucru, veti primi, probabil, internare, chiar daca din punct de vedere medical nu ar fi necesara, caci asta inseamna ca nu reusiti sa gestionati simptomele copilului acasa.
- Faptul ca noaptea e mai liber nu mai e demult un adevar. Noaptea era mai libera acum vreo 10-15 ani, cand veneau 1-2 copii pe noapte. In prezent, noaptea e ca ziua sau chiar mai rau, in functie de vremea de afara. In fiecare noapte sunt in jur de 100 de prezentari in unitatea noastra, lucru care face ca si pe timpul noptii, timpul de asteptare sa fie de cateva ore. Tot ce primiti in plus e un medic obosit, cu judecata clinica afectata si cu risc crescut de a gresi, ceea ce nu ar fi in avantajul niciuneia dintre parti. Pana si copilul are de pierdut venind noaptea pt febra, obligat fiind sa doarma pe scaunele spitalului, intre virusuri, mirosuri si secretii straine.
- E dreptul vostru sa veniti cu toata familia la spital, dar daca aveti un singur copil bolnav, e de preferat ca acesta sa fie insotit de un singur adult. Va rugam sa nu umpleti sala de asteptare cu bunici, matusi, frati, luand locul copiilor sau parintilor care au nevoia reala de a sta jos. Aglomeratia favorizeaza imbolnavirile, iar fratele sanatos , probabil ca va deveni si el pacient in zilele urmatoare, petrecând ore in sala de asteptare. In plus, comunicarea cu toate rudele ingreuneaza actul medical, mai ales atunci cand parintii se contrazic intre ei.
- Cand veniti la UPU, fiti atenti la personalul care striga pacientii pt preluare. Daca stati in sala la socializare cu alti parinti, discutand despre piureuri si premergatoare, e foarte probabil sa nu va auziti numele. De asemenea, copiii care se afla fizic in sala de asteptare pot intra inaintea celor care se afla in parcare la Bragadiru, pt ca se pierde timp, si in timpul asta, un alt copil poate beneficia de consult. Nu ne permitem sa asteptam cate 10 minute ca tatal sa o sune pe mama sa aduca pacientul aflat la distanta de spital.
Nu trebuie sa sune ca si cand fac eu legea in spital. Sunt reguli de bun simt si de buna organizare, iar respectarea lor aduce beneficii pt toata lumea.