Postarea mea a ajuns, prin cai necunoscute, chiar la personajul principal, care mi-a lasat un mesaj de multumire in messenger.
Au fost cateva persoane care m-au intrebat cum o putem ajuta, asa ca voi lasa in mesaj privat, cu permisiunea doamnei, un nr de contact, cui vrea sa ajute. 🫶
Astazi am primit o lectie de viata si nu pot sa o tin doar pt mine.
Sunt putine lucruri care ne mai impresioneaza dupa cate vedem la Urgente, si nu ma refer aici la cazuri medicale, ci la partea umana din ecuatie. Dar azi, am avut lacrimi in ochi si piele de gaina.
Preiau la consult 3 frati, colorati constitutional.
Noi suntem f obisnuiti cu astfel de persoane care ne acuza ca facem ura de rasa. Asteptarile sunt jos de tot, ma pregatesc deja pt momente dificile, caci de cele mai multe ori comunicarea e aproape imposibila, iar dupa ce iti racesti gura explicand si povestind, auzi un “aha. Dar stati sa il chem pe sotu’, ca el intelege mai bine!” Si sotul in cheama pe bunicul, si tot asa, apoi se face sedinta in familie.
Revenind… intram toti 5 la consult. Nu o rog pe mama sa semneze acordul, ci o intreb daca stie sa scrie.
“Dar cum sa nu, doamna?” Si scrie, pe toate cele 3 foi.
“Doamna, acum sunt cu astia 3 la spital, dar mai am acasa inca 3. Nu sunt toti ai mei, 3 din ei sunt ai cumnatilor mei. Mă-sa l-a parasit pe asta mic cand avea 1 an, iar taica-su a fost la parnaie. La nici 2 luni de la iesire a murit in accident de masina cu frate-su si de atunci eu ii cresc”.
Femeia stie fiecare amanunt medical si personal despre fiecare din cei 3 copii.
“Am asteptat sa vina sotul de la munca, sa pot veni cu ei la spital, ca el a ramas cu ceilalti acasa. Va dati seama, ca eu ziua stau singura cu 6 copii”.
Femeia i-a luat pe toti 3 cu mijloacele de transport in comun si i-a adus la spital.
Si acum fac o paranteza despre o alta doamna mai colorata, care a chemat ambulanta pt copilul care tusea de o luna. “Si ce s-a intamplat azi de ati chemat ambulanta?” “Pai am zis sa-l asculte cineva la plamani!”
Mergem mai departe si o rog sa-mi povesteasca despre fiecare copil in parte.
“Asta mare are 12 ani, dar are niste probleme. Are stenoza pulmonara supravalvulara operata, cataracta congenitala si microftalmie. El a fost internat la Elias pana pe 1 septembrie, a avut o infectie cu pneumococ, si apoi a urmat tratament cu Klacid, Cortair si Astha 15. De azi-noapte face febra maxim 40.1 din ora in ora. I-am dat la 21 Locamin, la 23 Nurofen si apoi Paracetamol”.
“Mijlociul a fost si el internat tot acolo, asta a avut pneumonie si enterocolita. A facut si el febra, dar mai mica, 38,6…are tuse productiva si varsa dupa tuse de 2-3 ori pe zi”.
“Asta mic are o intarziere neuropsihomotorie usoara, a zis ca daca il mai lasam mult la ecrane se facea autist. Are si un suflu de care i s-a zis de la nastere, dar dupa aia nu mi-a mai zis nimeni de el. Cand a fost la inmormantarea lu’ taica-su s-a tavalit pe jos de durere de burta, si de atunci, din cand in cand tot il doare burta”.
Femeia descrie fiecare detaliu despre fiecare copil, cu o claritate si o acuratete care imi produc piele de gaina. O privesc si nu-mi vine sa cred ce cuvinte rosteste.
Ii consult copiii si ea ii arata celui mic cum sa respire pe gura. Spune apoi: “stati ca am ametit eu la cat am respirat”.
Zic : “ Luati loc, sa nu lesinati, ca apoi mi-i lasati mie pe toti 3” (facand aluzie la copiii mosteniti). “Doamna, credeti-ma, sunt puternica!”
Si am aprobat-o, din tot sufletul si cu toata increderea.
Femeia asta m-a facut sa ma simt rusinata pt cat de greu simt ca imi este mie, ca mama de 2.
Cea mai misto mama din cariera mea e “de rasa”! 💐